Starea de conservare

Descrierea animalului

Uliul cu picioare scurte (Accipiter brevipes) este o specie de pasăre răpitoare din familia Accipitridae, întâlnită în mod obișnuit în pădurile deschise, zonele de tufăriș și pe lângă marginile pădurilor din Eurasia, de la Europa de Sud-Est până în Asia de Vest și Africa de Nord. Este o pasăre de pradă de talie medie, cu o lungime de aproximativ 35-38 cm și o anvergură a aripilor de 65-75 cm, ceea ce o face să fie ușor de distins de alte specii de ulii.

Aspectul său este caracterizat prin partea superioară de culoare gri închis și partea inferioară albă, presărată cu dungi subțiri, gri sau negre. Picioarele scurte, de unde și numele speciei, sunt adaptate pentru a prinde prada în zbor rapid prin vegetație densă. Capul este relativ mic, cu ochii mari, galbeni, ce reflectă agilitatea și acuitatea vizuală remarcabilă a acestei păsări. Coada lungă și îngustă îi conferă manevrabilitate în timpul zborului prin spații înguste, fiind un instrument esențial în vânătoarea sa.

Uliul cu picioare scurte este un prădător versatil, dieta sa constând în principal din păsări mici și mijlocii, mamifere de talie mică, reptile și, ocazional, insecte mari. Vânează prin ambuscadă, folosindu-se de agilitatea sa pentru a surprinde prada, pe care o capturează în zbor sau direct de pe sol.

Reproducerea are loc o dată pe an, cuibul fiind construit în arbori, la înălțimi variate. Femela depune între 3 și 5 ouă, care sunt incubate predominant de ea pentru o perioadă de 28-32 de zile. Puii sunt hrăniți de ambii părinți și rămân în cuib aproximativ 30-35 de zile după eclozare, până când sunt capabili să zboare și să vâneze independent.

Migrația este un aspect important al comportamentului uliului cu picioare scurte, majoritatea populațiilor migrând spre sud în Africa și sud-vestul Asiei pentru a ierna, unde condițiile climatice sunt mai blânde. Această migrație este efectuată în grupuri mari și poate fi spectaculoasă, pasărea profitând de curenții termici pentru a parcurge distanțe lungi cu un efort minim.

În ciuda adaptabilității sale și a ariei largi de răspândire, uliul cu picioare scurte se confruntă cu numeroase provocări, inclusiv pierderea habitatului prin defrișări și urbanizare, precum și prin prinderea ilegală pentru comerțul cu păsări de pradă. Deși în prezent nu este considerat o specie pe cale de dispariție, conservarea habitatului său natural și monitorizarea populațiilor sunt esențiale pentru a asigura supraviețuirea pe termen lung a acestei specii fascinante.