Greutăți și măsuri

Descrierea animalului

Sticletele, cunoscute științific sub numele de Carduelis carduelis, sunt păsări mici, colorate, care aparțin familiei Fringillidae. Acestea sunt răspândite pe larg în Europa, Africa de Nord și în anumite părți ale Asiei și sunt apreciate pentru frumusețea lor și pentru cântecul lor melodios. Sticletele sunt ușor de recunoscut datorită penajului lor distinctiv și al comportamentului social activ.

Dimensiunea lor este relativ mică, ajungând în general la o lungime de 12-13 cm și având o anvergură a aripilor de aproximativ 21-25 cm. Greutatea lor variază între 14 și 19 grame, ceea ce le face ușoare și agere în zbor. Penele lor au o combinație impresionantă de culori. Capul este ornamental, având o mască roșie distinctivă care acoperă zona ochilor și părți din față, în timp ce restul capului este împodobit cu negru și alb. Aripile sunt deosebit de remarcabile, prezentând un mix vibrant de galben și negru, care devine vizibil în zbor sau când păsările își întind aripile. Coada este de asemenea neagră, cu vârfuri albe, iar partea inferioară a corpului este de un brun pal, cu nuanțe de gri și bej.

Sticletele preferă habitatele deschise și semi-deschise, cum ar fi lunci, margini de pădure, parcuri și grădini, unde au acces la semințele de care se hrănesc. Dieta lor este predominant granivoră, incluzând semințe de buruieni, flori și uneori și insecte mici, în special în perioada de creștere a puilor.

Comportamentul social al sticletei este unul dintre aspectele fascinante ale speciei. Ele formează adesea grupuri mari, în special în afara sezonului de reproducere, și pot fi văzute adesea împreună cu alte specii de păsări granivore. În timpul sezonului de reproducere, însă, devin teritoriale și se cuplază monogam. Cuibul, construit meticulos de femelă, este amplasat în copaci sau tufișuri, unde depune între 4 și 6 ouă albe cu pete roșii sau maronii, care sunt clocite timp de aproximativ 11-13 zile.

Cântecul sticletei este o altă caracteristică care o face populară printre iubitorii de păsări. Melodia lor este o serie complexă de triluri și fluierături, care adesea include imitarea sunetelor altor specii de păsări. Acest talent vocal le face o prezență veselă în mediul lor natural.

În ciuda faptului că sunt păsări relativ comune și adaptabile, sticletele se confruntă cu anumite amenințări, inclusiv pierderea habitatului și utilizarea pesticidelor în agricultură, care reduce disponibilitatea surselor lor de hrană. Cu toate acestea, în multe regiuni, populațiile lor rămân robuste, datorită adaptabilității și diversității dietetice.

În concluzie, sticletele sunt păsări fascinante, atât datorită aspectului colorat, cât și comportamentului lor social și cântecului melodios. Prezența lor în natură adaugă frumusețe și vitalitate ecosistemelor și ne reamintește de importanța conservării habitatelor naturale.