Descrierea animalului

Omul de Neanderthal (Homo neanderthalensis), cunoscut și sub numele de Neandertal, a fost o specie sau subspecie de oameni arhaici care a trăit pe teritoriul Europei și al părților vestice ale Asiei, aproximativ între 400.000 și 40.000 de ani în urmă, în Pleistocenul târziu. Acești strămoși ai omului modern sunt numiți după Valea Neander din Germania, unde au fost descoperite primele fosile atribuite acestei specii, în anul 1856.
Neanderthalienii aveau o constituție robustă, cu oase masive și o musculatură puternică, adaptări fizice ce le permiteau să supraviețuiască în medii reci. Capul lor era mare, cu o capacitate craniană comparabilă sau chiar mai mare decât cea a omului modern, ceea ce indică un creier de dimensiuni similare. Aveau fruntea retrasă, sprâncenele proeminente și un nas larg și plat, trăsături care le îmbunătățeau capacitatea de a încălzi și umidifica aerul rece înainte de a-l inhala.
Din punct de vedere cultural, Neanderthalienii erau surprinzător de avansați. Ei confecționau unelte de piatră prin metoda Levallois, care permitea producerea unor unelte mai subțiri, mai ascuțite și mai uniforme. De asemenea, practicau vânătoarea în grup, având strategii complexe pentru a vâna animale mari, cum ar fi mamuții și renii. Există dovezi că foloseau focul pentru gătit și încălzire, iar descoperirile recente sugerează că aveau un fel de limbaj sau mijloc de comunicare dezvoltat.
O descoperire fascinantă în studiul Neanderthalienilor este că aceștia practicau, într-o anumită măsură, îngrijirea bolnavilor și a răniților. Există schelete de Neanderthal care arată semne de vindecare a fracturilor și supraviețuirea pentru perioade lungi după răni grave, sugerând că erau îngrijiți de alții.
Interesant este și faptul că, prin analiza ADN-ului, s-a descoperit că Homo sapiens (omul modern) și Neanderthalienii nu numai că au coexistat, dar au avut și interacțiuni genetice. Majoritatea oamenilor din afara Africii au între 1% și 2% ADN neanderthalian, ceea ce indică faptul că s-au încrucișat cu omul modern. Această moștenire genetică pare să ne influențeze în moduri variate, de la răspunsul imunitar la culoarea pielii și părului.
Deși mult timp Neanderthalienii au fost portretizați ca ființe brutale și primitive, cercetările recente au schimbat această percepție, evidențiind complexitatea comportamentului lor social, abilitățile lor tehnologice și adaptabilitatea lor remarcabilă. Dispariția lor rămâne un subiect de dezbatere, cu teorii care variază de la schimbări climatice, concurența cu Homo sapiens, până la boli sau chiar absorbția genetică prin încrucișare. Indiferent de cauză, Omul de Neanderthal rămâne o parte fascinantă și crucială a istoriei evolutive umane.