Descrierea animalului

Becațina, cunoscută și sub denumirea științifică Gallinago gallinago, este o pasăre migratoare care face parte din familia Scolopacidae. Este o specie răspândită pe larg, întâlnită în zonele umede din Europa, Asia și părți ale Africii, fiind cunoscută pentru migrațiile sale lungi între zonele de cuibărit și cele de iernat.
Aspectul fizic al becaținei este caracterizat prin mărimea medie, cu o lungime de aproximativ 25-27 cm și o anvergură a aripilor de 40-44 cm. Greutatea sa variază între 80 și 140 de grame. Are un aspect destul de robust, cu un cap mic, ochi mari și un cioc lung, drept și foarte subțire, adaptat pentru sondarea solului moale în căutarea hranei. Penajul său este în mare parte maro, cu dungi și pete închise și deschise, ceea ce îi oferă un camuflaj excelent în habitatul său natural. Picioarele sunt scurte și de culoare galben-verzuie.
Becațina preferă zonele umede, cum ar fi mlaștinile, câmpiile inundabile și marginile lacurilor, unde solul moale îi permite să-și folosească ciocul lung pentru a extrage hrana. Dieta sa este variată și include insecte, larve, viermi, moluște mici și uneori semințe.
Comportamentul de reproducere al becaținei este interesant, mai ales ritualul de curtare al masculilor. Aceștia efectuează un zbor spectaculos, înalt în aer, urmat de coborâri bruște, în timpul cărora remigele exterioare ale aripilor produc un sunet vibrat caracteristic, menit să atragă atenția femelelor. Cuibul este o simplă adâncitură în pământ, bine camuflată, în care femela depune între 3 și 4 ouă. Ambele părinți participă la îngrijirea puilor, care sunt nidifugi (părăsesc cuibul la scurt timp după eclozare) și se dezvoltă rapid.
Migrațiile becaținei sunt impresionante, deoarece multe dintre ele călătoresc mii de kilometri între locurile de cuibărit din nordul Europei și Asiei și zonele de iernat din sudul Europei, Africa și sud-vestul Asiei. Aceste migrații sunt esențiale pentru supraviețuirea lor, deoarece le permit să evite condițiile aspre ale iernii și să acceseze resurse alimentare bogate.
În ciuda abundenței sale actuale, becațina se confruntă cu amenințări semnificative, inclusiv pierderea și degradarea habitatului cauzată de dezvoltarea agricolă și urbană, poluarea apelor și vânătoarea excesivă în unele regiuni. Protejarea habitatelor sale naturale și gestionarea durabilă a populațiilor sunt esențiale pentru conservarea acestei specii fascinante.